Cognitive War Cartographies in Hortensia Papadat-Bengescu’s Novel

Rezumat

Articolul se înscrie în seria studiilor care analizează perspectivele feminine asupra războiului, precum și modul în care aceste puncte de vedere sunt internalizate. În cadrul cercetării sunt utilizate concepte precum „memoria modernă” (Paul Fussell), raportul mărturie-martor (Shoshana Felman), noi metode de a scrie despre război (Ayșe Gül Altınay și Andrea Pető) sau imposibilitatea completitudinii narative (Victoria Stewart), toate acestea fundamentând înțelegerea modurilor în care este redată experiența războiului prin vocea feminină. Romanul românesc îndeplinește funcția generativă de a crea „cartografii cognitive”. Astfel, activitatea mentală generează atât opera literară, cât și interpretarea acesteia sub forma unei hărți reprezentate individual de fiecare personaj. Modul în care se construiesc cartografierile cognitive este studiat în romanul Balaurul (1923) de Hortensia Papadat-Bengescu, un roman care prezintă diverse elemente-cheie pentru mizele acestui articol: tema războiului și problematica memoriei recente, interiorizarea feminină a traumei războiului, respectiv schemele cognitive generate de experiențele traumatice. Cunoștințele pe care le dobândește cititorul sunt construite sub forma unei cartografii cognitive, alcătuite din spații interne cheie, plasate pe o hartă imaginată de scriitoare.