The Committed Writer Posture: Teodora Coman & Elena Vlădăreanu

Rezumat

Articolul își propune să exploreze modul în care postura literară a unui scriitor și poetica sa se reflectă și se influențează reciproc. Pentru a analiza posibilitățile acestei relații am ales să ne oprim asupra cazului literaturii angajate, un tip de scriere în care legătura dintre text și context este evidentă. Literatura angajată poartă cu sine un stigmat în câmpul literar românesc ale cărui cauze istorice și sociale le-am expus în prima parte a lucrării. Acest excurs prin istoria culturii române ne relevă faptul că nu doar experiența comunistă a compromis literatura angajată, ci că există și o anumită rezistență inerentă câmpului literar românesc față de orice ar putea afecta așa-numita autonomie estetică, unul dintre principiile directoare ale literaturii române din ultimul secol și jumătate. O schimbare are loc în ultimele două decenii, odată cu dezvoltarea condițiilor materiale propice apariției unei clase de mijloc urbane care să poată să-și articuleze artistic ideologia politică. În ultima parte a lucrării am adus în discuție două poete contemporane care sunt cunoscute pentru volume de poezie puternic marcate politic, Teodora Coman și Elena Vlădăreanu. Două au fost motivele pentru alegerea acestor două poete. Pe de-o parte, Teodora Coman și Elena Vlădăreanu prezintă două tipuri diferite de posturi ale scriitorului angajat pe care eu le-am diferențiat ca fiind una slabă și una tare. Pe de altă parte, prin cele două poete am reușit să aduc împreună tematici atât ale stângii, cât și ale dreptei din România ultimilor ani.