Emotional Excess and Racialisation in the Nineteenth-Century Romanian Novel

Rezumat

Pornind de la Muzeul Digital al Romanului Românesc (MDRR1: 1845–1900), acest articol discută reprezentarea și rasializarea experiențelor afective ale personajelor de etnie romă, într-un moment istoric în care sclavia romilor era fie încă în vigoare, fie o amintire recentă în Moldova și Țara Românească. Analiza se bazează pe căutări lexicale complexe în corpus, folosind cuvinte-cheie asociate etniei, stilului de viață și muncii, dar și termeni peiorativi la adresa acestei minorități, cu scopul de a pune în lumină personajele rome și reacțiile lor emoționale la mediul social în care trăiesc. Printr-o combinație de distant și close reading, demonstrez că, în romanul românesc din secolul al XIX-lea, emoția și excesul emoțional erau folosite programatic: fie ca un clișeu rasializat indicând natura așa-zis inferioară și necivilizată a romilor, fie ca strategie reumanizantă menită să genereze empatie și revoltă morală în rândul cititorilor de proză aboliționistă (Woods 2015). Astfel, această investigație evidențiază reproducerea unor tipare reprezentaționale tipic coloniale într-o literatură semiperiferică, ce concura cu alte literaturi minore pentru recunoașterea internațională (Parvulescu & Boatcă 2022) și negocia în același timp sensul conceptului de „națiune” (Trencsényi 2009). Apelez la clasici ai postcolonialismului precum Homi Bhabha și Gayatri Spivak, dar și la texte mai recente despre „politica emoțională a sclaviei” (Dwyer 2012), care expun rețeaua transnațională a aboliționismului (între America, Marea Britanie și Europa de Est). Pe de o parte, discut ambivalența și funcția etică a emoției, înrădăcinate în teoriile psihologice ale secolului al XIX-lea (Westwood 2023). Pe de altă parte, pornind de la textele Kylei Schuller (2012) și ale lui Zachary Samalin (2022) despre sursele coloniale ale teoriei afectelor, urmăresc influența dogmelor științifice din acea perioadă în spațiul românesc, importul teoriilor evoluționiste (Koszor-Codrea 2021) și contribuția lor la rasializarea afectivității.